Skip to main content

Dopplerul cervical și transcranian în practica neurologului de ambulatoriu

În activitatea de ambulatoriu, neurologul se confruntă frecvent cu pacienți care NU au suferit  un accident vascular cerebral (AVC), dar prezintă factori de risc vascular, simptome tranzitorii sau tulburare cognitiva (afectarea memoriei, atenției și concentrarii, funcțiilor executive -planificare, organizare, flexibilitate cognitive, limbajului, funcțiilor vizuo-spațiale, vitezei de procesare). În acest context, ecografia Doppler cervicală (arterele carotidiene si arterele vertebrale) și Dopplerul transcranian (TCD) sunt instrumente esențiale, care permit o evaluare funcțională, repetabilă și non-invazivă a circulației cerebrale.

Rolul lor se extinde de la prevenția primară, la prevenția secundară, până la stratificarea prognosticului neurologic [1,4,7].


Ce aduce Dopplerul în ambulatoriu, dincolo de imagistică

Spre deosebire de angio-CT sau angio-RMN, Dopplerul:

  • poate fi realizat rapid, în cabinetul medicului neurolog;
  • oferă informații dinamice, în timp real;
  • permite monitorizarea evoluției sub tratament;
  • poate fi repetat fără risc pentru pacient.

American Academy of Neurology caracterizeaza Dopplerul transcranian ca fiind o metodă validă pentru evaluarea hemodinamicii cerebrale și a mecanismelor ischemice, atunci când este efectuat și interpretat corect [1].

Dopplerul cervical analizează arterele carotide și vertebrale (vasele care duc sangele la creier), fiind esențial pentru:

  • identificarea plăcilor de aterom;
  • cuantificarea stenozelor;
  • evaluarea riscului ischemic cerebral.

Studiile recente arată o corelație bună între viteza sistolică maximă măsurată Doppler și gradul de stenoză evaluat angiografic, confirmând valoarea Dopplerului ca metodă de screening și monitorizare [3].

Dopplerul și decizia terapeutică în stenoza carotidiană

În ambulatoriu, Dopplerul este adesea prima investigație care ridică suspiciunea unei stenoze carotidiene semnificative.

Datele actuale arată că:

  • pacienții simptomatici cu stenoză moderată–severă necesită evaluare atentă pentru tratament optim (medical, intervențional sau chirurgical) [4,7];
  • managementul medical modern a evoluat semnificativ, reducând riscul evenimentelor ischemice, dar selecția corectă a pacienților rămâne esențială [4].
Studiile recente analizează inclusiv rolul intervențiilor în stenoze considerate anterior de grad mic  („low-grade”), subliniind importanța unei evaluări individualizate [8].

Dopplerul transcranian: ce NU poate oferi altă investigație

Dopplerul transcranian permite evaluarea:

  • fluxului intracranian;
  • rezervei hemodinamice;
  • embolizării active;
  • spasmului arterial.

Este recunoscut ca metodă complementară imagisticii structurale, cu valoare adăugată în evaluarea mecanismelor ischemice și a riscului de recurență [1,14].

Prevenția primară: pacientul fără AVC, dar cu risc

În ambulatoriu, Dopplerul este extrem de util la pacienți cu:

  • hipertensiune, diabet, dislipidemie;
  • fumatori;
  • istoric familial de AVC (accidente vasculare ;
  • simptome neurologice tranzitorii.

Identificarea precoce a aterosclerozei subclinice permite intervenția înainte de apariția unui AVC, ceea ce reprezintă esența prevenției primare [3,7].

Prevenția secundară și valoarea prognostică

La pacienții cu AIT sau AVC, Dopplerul:

  • ajută la identificarea mecanismului vascular;
  • monitorizează eficiența tratamentului;
  • oferă informații prognostice privind riscul de recurență [1,4].

Evaluarea hemodinamicii cerebrale este tot mai recunoscută ca element de legătură între patologia vasculară, cognitivă și afectivă [10,11].

Dopplerul, tulburările cognitive și EEG

Studiile arată o asociere între:

  • afectarea vasculară cerebrală,
  • modificările de flux cerebral,
  • markeri EEG patologici, în special la pacienții cu tulburare cognitivă ușoară [2].

Astfel, Dopplerul devine un instrument important în evaluarea declinului cognitiv de cauză vasculară sau mixtă, completând tabloul clinic și paraclinic.

Alte aplicații neurosonologice în ambulatoriu

  • Tulburări de cefalee: consensurile recente includ tehnicile neurosonologice ca metode adjuvante în anumite tipuri de cefalee [12].
  • Boala Parkinson: sonografia transcraniană are valoare diagnostică recunoscută în ghidurile europene [13].
  • Evaluarea cervico-cerebrală: ecografia point-of-care oferă o abordare modernă a relației inimă–creier [10].

În ambulatoriu, Dopplerul nu este „doar o investigație”, ci un instrument de decizie clinică.

Mesaj pentru pacienți

Dopplerul cervical și transcranian pot identifica riscul neurologic înainte de apariția unui accident vascular cerebral și pot ghida tratamentul personalizat.

Concluzie

Din perspectiva neurologului de ambulatoriu, Dopplerul cervical și transcranian reprezintă investigații indispensabile. Ele permit prevenție reală, decizii terapeutice informate și evaluarea prognosticului neurologic, fiind integrate astăzi în practica modernă bazată pe dovezi.

Bibliografie

  1. Sloan MA et al. Assessment: transcranial Doppler ultrasonography. Neurology. 2004;62(9):1468–1481.
  2. Moretti DV et al. Vascular damage and EEG markers in subjects with mild cognitive impairment. Clin Neurophysiol. 2007;118(8):1866–1876.
  3. Tătaru DA et al. Correlation between ultrasound peak systolic velocity and angiography. J Clin Med. 2024;13:517.
  4. Jothi A et al. Medical management of symptomatic carotid stenosis. Int Angiol. 2025;44(3):183–188.
  5. Assessing ICA stenosis: Doppler vs photon-counting CT. Eur J Radiol. 2025.
  6. CONVINCE Trial – agreement of carotid stenosis measurements. Eur Radiol. 2025.
  7. Qaja E et al. Symptomatic carotid artery stenosis. StatPearls. 2025.
  8. Efficacy of carotid artery stenting in low-grade stenosis. J Neurosurg. 2025.
  9. Santos RP et al. State-of-the-art transcranial sonography. Cureus. 2025.
  10. Previgliano IJ et al. Cardio-cerebral coupling by ultrasound. World J Crit Care Med. 2025.
  11. Arnautu SF et al. Cerebral hemodynamics in MCI and depression. Life (Basel). 2025.
  12. Rodríguez Vico J et al. Neurosonology in headaches. Neurologia. 2025.
  13. Walter U et al. Transcranial sonography in Parkinson’s disease. J Neurol. 2024.
  14. Al-Salahat A et al. Imaging in acute ischemic stroke. Neurol Sci. 2025.