Tulburarea cognitivă ușoară este o condiție frecvent întâlnită, situată între îmbătrânirea cognitivă normală și demență. Persoanele cu MCI observă dificultăți de memorie, atenție sau organizare, dar își păstrează, în mare parte, autonomia în viața de zi cu zi.

Datele actuale arată că  reprezintă tulburarea cognitivă ușoară o etapă critică, în care evaluarea corectă și intervențiile timpurii pot influența semnificativ evoluția ulterioară [1,5,6].

Ce este și ce NU este tulburarea cognitivă ușoară

Tulburarea cognitivă ușoară nu este demență. Din punct de vedere clinic, MCI este definită prin:

• plângeri cognitive persistente (raportate de pacient sau familie),
• performanțe cognitive sub nivelul așteptat pentru vârstă și educație,
• funcționare zilnică relativ păstrată [5,9].

Totuși, MCI nu este o condiție „benignă”. O proporție semnificativă dintre pacienți vor progresa către boala Alzheimer sau alte demențe, în timp ce alții pot rămâne stabili sau chiar se pot ameliora, în funcție de cauză și de intervenții [8].

De ce este esențială evaluarea precoce?

Exista un conses de la grupurile medicale de lucru care subliniază că intervențiile precoce asupra factorilor de risc cognitivi și vasculari pot reduce riscul de progresie către demență și pot întârzia apariția agravarii simptomatologiei[1].

Evaluarea neurologică precoce permite:

• diferențierea MCI de depresie, anxietate, tulburări de somn sau efecte medicamentoase;
• identificarea factorilor reversibili (vasculari, metabolici, carențiali);
• stabilirea unui punct de referință pentru monitorizarea în timp [5,6,10].

În practica clinică reală, studiile arată că MCI este frecvent subdiagnosticată sau diagnosticată tardiv, ceea ce limitează opțiunile de intervenție [6,10].

Ce opțiuni terapeutice există în MCI?

În prezent, nu există un tratament medicamentos curativ pentru MCI. Din acest motiv, ghidurile și studiile recente recomandă o abordare multimodală, care include:

• stimulare cognitivă,
• activitate fizică regulată,
• controlul factorilor de risc vascular,
• intervenții non-farmacologice moderne [1,7].

rTMS – stimularea magnetică transcraniană repetitivă în MCI

Stimularea magnetică transcraniană repetitivă (rTMS) este o metodă non-invazivă, care modulează activitatea unor rețele cerebrale implicate în memorie, atenție și funcții executive.

Ghidurile bazate pe dovezi arată că rTMS are un profil bun de siguranță și poate produce modificări funcționale măsurabile la nivel cortical, în funcție de parametrii utilizați [2].

Meta-analizele recente indică faptul că rTMS poate avea efecte pozitive moderate asupra funcției cognitive în MCI și în stadiile incipiente ale bolilor neurodegenerative, în special asupra memoriei și atenției [3].

Este important de subliniat că:

• rTMS poate contribui la ameliorarea funcțiilor cognitive
• nu oprește complet progresia bolii dar susține rezervele neuronale
• reprezinta un instrument adjuvant, mai ales când este combinată cu stimulare cognitivă și intervenții asupra stilului de viață [3,4].

De ce contează intervenția timpurie?

Creierul își păstrează capacitatea de adaptare (plasticitate) mai ales în stadiile incipiente ale afectării cognitive. Intervențiile aplicate devreme pot:

• încetini declinul cognitiv,
• menține funcționarea zilnică,
• reduce impactul emoțional și social al simptomelor [1,6,8].

rTMS se înscrie în această strategie de intervenție precoce, alături de stimularea cognitivă, care s-a dovedit eficientă în îmbunătățirea performanței cognitive la persoanele cu MCI [7].

Cui i se poate recomanda rTMS?

rTMS poate fi luată în considerare la:

• persoane cu MCI confirmată prin evaluare neurologică,
• pacienți cu plângeri cognitive persistente, fără criterii de demență,
• pacienți motivați să urmeze un program de intervenție activă.

Decizia trebuie să fie individualizată, în funcție de profilul cognitiv, medical și de obiectivele pacientului [2,3].

Concluzie

Tulburarea cognitivă ușoară este o etapă-cheie, în care evaluarea neurologică precoce și intervențiile non-farmacologice pot influența semnificativ evoluția cognitivă. rTMS reprezintă o opțiune modernă, sigură și promițătoare, care poate completa strategiile clasice de prevenție și stimulare cognitivă, atunci când este utilizată corect și personalizat.

Mesaj important pentru pacienți

Tulburarea cognitivă ușoară nu înseamnă automat demență. Evaluarea precoce și intervențiile adecvate pot face o diferență reală în evoluția simptomelor și în menținerea calității vieții.

Bibliografie

1. Livingston G et al. Dementia prevention, intervention, and care: 2020 report of the Lancet Commission. Lancet. 2020;396:413–446.
2. Lefaucheur JP et al. Evidence-based guidelines on the therapeutic use of rTMS: update 2014–2018. Clin Neurophysiol. 2020;131(2):474–528.
3. Zhang Y et al. Efficacy of rTMS in cognitive impairment of neurodegenerative diseases. BMC Neurol. 2025;25:295.
4. Madrid J, Benninger DH. Non-invasive brain stimulation for Parkinson’s disease. J Neurosci Methods. 2021;347:108957.
5. Jongsiriyanyong S, Limpawattana P. Mild Cognitive Impairment in clinical practice. Am J Alzheimers Dis Other Demen. 2018;33(8):500–507.
6. Mian M et al. Overlooked cases of mild cognitive impairment. Ageing Res Rev. 2024;98:102335.
7. Chen LHC et al. Effectiveness of cognitive stimulation for individuals with MCI. Geriatric Medicine.
8. Salemme S et al. The prognosis of mild cognitive impairment. Alzheimer’s & Dementia. 2025.
9. Graff-Radford J. What is mild cognitive impairment (MCI) and how do you treat it? Mayo Clinic Press. 2025.
10. Casey CS et al. Real-world diagnosis and management of MCI and Alzheimer’s disease dementia in the UK. J Alzheimers Dis Rep. 2025.